Școli care au curriculum românesc sau care au curriculum internațional
La școlile cu curriculum românesc, intră în primul rând tradiționala școală de cartier. La care am fost aproape cu toții. Tot aici intră și școlile private care se încadrează în învățământ românesc. Pe ce se concentrează? Note. Evaluare națională. Bac. Olimpiade. Atât. După mine, de la gimnaziu în sus, acestea sunt cele mai slabe școli în ceea ce privește curriculumul. Explic mai jos de ce.
O altă categorie de școli românești sunt cele îmbunătățite cu metodologii alternative sau din alte sisteme.
Majoritatea școlilor germane? Sunt românești. Școală româno-britanică, româno-germană, româno-finlandeză? Sunt românești.
Școală cu metodologie Waldorf? Școală românească. Montessori? Românească.
Pot fi mai bune decât școlile românești tradiționale, dar rămân școli românești. Mai ales de la gimnaziu în sus nu mai reușesc să respecte alternativa educațională pe care și-o propun deoarece învățamântul românesc limitează radical opțiunile de a face alt tip de educație.
După clasa a 5-a, o școală românească e o școală românească e o școală românească. Materiile gândite să fie separate, normele profesorilor gândite rigid, cantitatea mare de informații și modalitatea de evaluare prin ”note pentru informații” și îndeosebi sinistra Evaluare Națională fac din gimnaziul românesc un pericol pentru o dezvoltare echilibrată a copiilor. La vârsta pubertății, nevoile lor emoționale, fizice si inclusiv intelectuale sunt total altele decât ce prevede programa românească. Ai două variante: urmezi programa și defavorizezi dezvoltarea copilului, sau ignori programa și încerci să faci ce e mai bine pentru copil. Nu le poți combina din păcate.
În România există și școli cu curriculum internațional care aleg alte tipuri de curriculum.
Cele mai multe sunt școli pe sistem britanic, îndeosebi Cambridge. Cambridge este practic doar o organizație care oferă examene recunoscute internațional. ”IGCSE” la clasa a X-a (un fel de treapta a II-a) și apoi ”A Levels” la clasa a XII-a (un fel de bacalaureat pe sistem Cambridge). Aceste examene sunt recunoscute la admiterea la facultate în Anglia, dar și în multe alte țări, inclusiv în România. Tinerii pot da liniștiți la medicină sau la arhitectură în România cu ”A Levels”.
Există o mulțime de școli care oferă examene Cambridge în România , majoritatea au ”British” în nume. Găsiți pe site-ul lor că sunt o școală Cambridge.
Pe lângă Cambridge, mai există un curriculum internațional foarte popular, International Baccalaureate (IB). Numele vine chiar de la examenele de final de parcurs școlar. Și IB-ul este recunoscut internațional, tinerii pot merge în orice țară și la orice universitate din lumea dezvoltată cu el. Da, și în România.
În România, din câte știu, există o singură școală internațională care îl oferă (American Internațional School of Bucharest). Există mai multe școli românești care au făcut o combinație de liceu românesc cu IB, dar ele intră înapoi în prima categorie de sus (școală românească ce vrea altceva dar nu prea poate).
E important de reținut că pentru a merge la facultăți românești nu e obligatoriu să dai bacalaureatul românesc. La fel cum studenții străini intră din tot felul de sisteme, la fel și elevii români care au făcut alte licee decât cele românești pot accede la universități din România.
Există școli afiliate diplomatic pe curriculumul altor state. Majoritatea sunt în București: Deutsche Schule, Școala Franceză plus multe altele la care merg de obicei copii de familii din acea cultură sau cu afinități pentru acea cultură. Nu reprezintă o opțiune pentru un anume curriculum, ci mai degrabă o opțiune pentru limbă și pentru apartenență.
Școli care au curriculum tradițional sau care au curriculum inovator
Curriculum tradițional înseamnă școlile așa cum le cunoaștem noi. Terminologie include: “ore”, “materii”, “cunostinte”, “note”, “examene”. Profesorul stă în fața clasei și vorbește mai mult decât elevul. Elevul stă în bancă și ascultă. Răspunde când e invitat.
Curriculum inovator înseamnă că se răstoarnă modul de lucru. Terminologia include “interdisciplinar”, “competente și abilitati”, “mastery-based assessment”. Profesorul e ”coach”, ”facilitator”, ”learning designer”. Copiii lucrează cel mai mult, profesorul facilitează învățarea și îi susține pe elevi. Elevii se mișcă, colaborează unii cu alții, se organizează și lucrează singuri.
Clasele la liceu arată așa (toate exemplele sunt de la licee de stat din SUA, Danemarca și Olanda):
Toate școlile romanesti si toate școlile internationale din România sunt pe paradigma de ”învățământ tradițional”. Nu există încă școală care să ofere un parcurs educațional complet (grădiniță până la liceu) pe paradigma de ”învățământ inovator”.
Sunt însă semnale bune. Au apărut în România școli cu metodologii mai noi cum sunt “project based learning”, “agile learning”, “green schools”, “forest schools”, etc.
Sunt școli curajoase pe care le admir. Încearcă să împingă limitele învățământului românesc. Și parțial au succes . Metodologia alternativă care e aplicată bine poate să facă diferență mare. Recomand aceste școli. Dar e un mare “dar” : atâta timp cât metodologiile inovatoare sunt combinate cu curriculum românesc, le recomand doar la grădiniță și la învățământ primar.
Din păcate, școlile românești cu metodologii alternative eșuează când ajung la gimnaziu și apoi la liceu. Invariabil, ajung să sacrifice tot mai mult din viziunea metodologiei datorită chingilor învățământului românesc care devin sufocante de la clasa a V-a: materii separate, volum mare de informații, evaluare prin note și pregătire pentru un examen care răpește ani de zile dintr-o dezvoltare echilibrată a unui copil. Toate predate de profesori care majoritar nu au pregătire pedagogică, înafară de modulul pedagogic . “Modulul pedagogic” nu transformă un specialist în materie în specialist în învățare. Învățarea este o artă și o meserie în același timp și din păcate majoritatea profesorilor din gimnaziu și liceu din România nu cunosc această meserie.
Spun asta din propria experiență. Și nu sunt singura care o zice. Am făcut acest drum, al dezvoltării unei școli cu o viziune mare într-un sistem cu o viziune mică. Până la urmă, în dezvoltarea unei școli, ca în viață, vine un moment în care alegi: Ai integritatea și curajul să îți susții viziunea și principiile sau alegi compromisuri tot mai mari?
Școlile care aleg să fie fidele viziunii inovatoare aleg de la gimnaziu sau cel târziu de la liceu să renunțe la învățământ românesc. Nu au încotro din păcate.
Până la urmă, ca părinte, când alegi o metodologie alternativă, fii atent la continuitate. La 6 ani ai ales “alt învățământ” pentru copilul tău dar te trezești că la 10 ani ești în “aceeași școală” în care ai fost și tu și părinții tăi și că îi dai meditații și că îl forțezi să facă temele și să dea un examen în care tu nu crezi. Pentru că toți care am dat ”admitere” și ”bacalaureat” știm că am uitat tot din ele și nu ne-au folosit la mare lucru.
Drumul bunelor intenții nu duce altundeva, te ține în același loc. Deciziile grele te duc ”altundeva”.
“Altundeva” înseamnă școli cu curriculum alternativ care au ales să nu se încadreze în învățământ românesc măcar de la gimanziu în sus.
Nu orice ”altceva” este mai bun decât ce este ”tradițional”. Vă recomand totuși, ca părinți, să întrebați de acreditarea școlii respective.
Să clarific puțin ce înseamnă școli acreditate și neacreditate. Marea majoritate a școlilor, românești sau internaționale, sunt acreditate. Nu poți fi acreditat din momentul în care deschizi. Nu e nicio problemă dacă o școală nu are o acreditare în primii 3-4 ani de funcționare. În învățământ românesc, de exemplu, la început primești o autorizație temporară, apoi doar acreditarea când ai făcut un ciclu complet de școlarizare. Pe curriculum internațional, poți fi acreditat de diverse organizații internaționale de acreditare, școala poate să răspundă la această întrebare.
Ce recomand eu este această categorie: școli cu curriculum inovator și acreditare internațională. Aceasta este este ce creăm la Colina Learning Center. Cred că doar o astfel de școală va reuși să ofere la gimnaziu și liceu o educație adaptată nevoilor copiilor și tinerilor din România de azi.
Până la urmă, alegeți cea mai bună școală pentru nevoile familiei voastre. Și mai ales, alegeți să deveniți cea mai bună familie posibilă pentru copiii voștri. Modelele adulților sunt mai importante pentru dezvoltarea copiilor decât orice curriculum.
Voi continua despre criteriile alegerii unei școli cu partea despre “nivelul profesorilor”.
